Cea mai frecventă problemă enunţată de jurnalişti a fost birocratizarea excesiva a procesului de derulare a finantarilor europene. Această problemă a fost menţionată în 30% dintre articolele în care au fost expuse situaţii problematice, iar în presa locală în alte 26% dintre articole.
De asemenea, în presa locală, alte probleme semnificative au fost: managementul deficitar al proiectelor (17%), lipsa de interes din partea beneficiarilor
(17%) şi corupţia (12%).
Nominalizarea corupţiei că una dintre problemele care afectează procesul de derulare a fondurilor europene este paradoxală. Mai ales dacă facem o corelaţie între articolele care enunţă probleme legate de corupţie (8 articole) şi investigaţiile jurnalistice propriu-zise (2). Putem constata astfel cum corupţia devine, mai degrabă, o marcă retorică, decât subiectul unor investigaţii jurnalistice pertinente.
În presa locală, constatăm cum aria de problematizare este dominată de trei tipuri de situaţii frecvente: birocraţia (26%), managementul deficitar al proiectelor (24%) şi lipsa de cofinanţare (22%). În plus, faţă de jurnaliştii din presa naţională, jurnaliştii din presa locală au invocat şi lipsa de interes a autorităţilor (7%) în accesarea liniilor de finanţare existente.
