Rata de succes a proiectelor pt fonduri europene

Analiză asupra ratei de succes a proiectelor depuse în urma lansării din 15
februarie 2008

Deoarece pentru liniile de finantare lansate în data de 15 februarie 2008 a fost finalizat procesul de evaluare pentru toate proiectele depuse, se poate face o analiză a ratei de succes.
Astfel, au fost lansate 16 linii de finantare:

în cadrul Axei Prioritare 1 (“Educatie si formare profesională în sprijinul
cresterii economice bazate pe cunoastere”) au fost lansate liniile de finantare:
1. “Educatie mai buna pentru toti”
2. “Universitate pentru viitor”
3. “Profesionisti în educatie si formare”
4. “Calificări europene”
5. “Burse doctorale”
6. “Scoala doctorală”

în cadrul Axei Prioritare 2 (“Corelarea învătării pe tot parcursul vietii cu piata muncii”) au fost lansate liniile de finantare:
7. “Învată o meserie”
8. “A doua sansă în educatie”

în cadrul Axei Prioritare 3 (“Cresterea adaptabilitătii lucrătorilor si a întreprinderilor”) au fost lansate liniile de finantare:
9. “Fii întreprinzător”
10. “Actionăm împreună”

în cadrul Axei Prioritare 4 (“Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”) au fost lansate liniile de finantare:
11. “Calitate în serviciile de ocupare”
12. “Profesionisti pe piata muncii”

în cadrul Axei Prioritare 5 (“Promovarea măsurilor active de ocupare”) au fost
lansată linia de finantare:
13.“Mediul rural – oportunităti de ocupare”

în cadrul Axei Prioritare 6 (“Promovarea incluziunii sociale”) au fost lansate
liniile de finantare:
14. “Pentru o viată mai bună”
15. ”Împreună pe piata muncii”
16. “Sanse egale si respect”.

Astfel, pentru aceste axe prioritare au fost depuse în total 293 de proiecte, din care au fost selectate 131. Dintre cele 131 de proiecte selectate, 86 au fost depuse de institutii publice, 34 de asociatii si fundatii, 4 de organizatiile sindicale si patronale, iar 7 de către organizatii private cu scop patrimonial. Rata de succes a proiectelor depuse a fost de 44,70%.

Deputati europeni despre situatia din IRAN

Iran: „Nu-i putem lăsa singuri“, spun deputaţi europeni

În ultimele 10 zile, evenimentele din Teheran au fost în centrul atenţiei întregii lumi. Zeci de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a contesta rezultatele alegerilor, în cadrul celor mai puternice proteste de la căderea şahului în 1979. Occidentul a condamnat folosirea violenţei de către autorităţi şi cenzurarea presei. Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, a spus că „avem obligaţia morală de a nu închide ochii la ce se întâmplă“.

Numărul morţilor este încă necunoscut, dar împuşcarea studentei Neda Salehi Agha-Soltan a ajuns celebră, evenimentul fiind înregistrat şi transmis pe internet.

Liderii europeni condamnă măsurile severe luate împotriva presei
În cadrul Consiliului European din 18 şi 19 iunie, liderii europeni au condamnat ferm „folosirea violenţei împotriva protestatarilor, care a dus la pierderea de vieţi umane“.

Situaţia din Iran este „un impas“
Din punctul de vedere al preşedintei Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Iranul, Angelika Beer (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Germania), declaraţia Consiliului European nu este suficientă. Dumneaei personal crede că Parlamentul European şi Uniunea Europeană ar trebui să susţină organizarea unor alegeri noi în Iran, adăugând că „opoziţia şi poporul cer acest lucru“.

Populaţia sprijină reforma
Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, a spus că „Uniunea Europeană nu poate să ignore mobilizarea impresionantă a societăţii civile, care a ieşit în străzile Teheranului şi ale altor oraşe iraniene în ultimele zile”. „Respingerea rezultatelor alegerilor nu se limitează la o elită restrânsă. Această mişcare este condusă de reformatori şi are sprijinul larg al populaţiei“, a mai spus dumnealui. ~ sursa: Parlamentul European ~

Implementarea Programului Operational Regional in Regiunea Bucuresti-Ilfov

23 iunie 2009 - Conferinta “Implementarea Programului Operational Regional in Regiunea Bucuresti-Ilfov”

ADRBI, in calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional, organizeaza marti, 23 iunie 2009, Conferinta “Implementarea Programului Operational Regional in Regiunea Bucuresti-Ilfov”.

Evenimentul se va desfasura la Hotelul Intercontinental, sala Ronda (et.1), incepand cu ora 9 si isi propune sa supuna dezbaterii stadiul implementarii Programului Operational Regional in regiunea noastra - particularitati, provocari, rezultate, perspective.

Detalii privind participarea la conferinta puteti obtine la tel: 021.315.96.59, 021.313.80.99 sau pe e-mail: contact@adrbi.ro
sursa: Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov

Comisia Europeana lanseaza o strategie pentru regiunea Marii Baltice

Comisia Europeana lanseaza o strategie pentru a impulsiona dezvoltarea regiunii Marii Baltice

Comisia Europeană prezintă astăzi propunerea sa privind o strategie UE pentru regiunea Mării Baltice. La cinci ani de la extindere, regiunea se confruntă cu provocări urgente, printre care se numără deteriorarea stării Mării Baltice, legăturile de transport deficitare, barierele în calea comerțului și preocupările legate de aprovizionarea cu energie.

Aceste probleme au fost agravate de lipsa unei coordonări eficiente. Obiectivul principal al strategiei, prezentată de Danuta Hübner, comisarul pentru politica regională, este maximizarea potențialului de dezvoltare al statelor membre și al regiunilor din zona Mării Baltice, în care trăiesc aproape 100 de milioane de persoane.

Despre ce este vorba?
Regiunea Mării Baltice se confruntă cu mai multe provocări importante. Starea mării se deteriorează ca urmare a deversărilor excesive de nitrați și fosfați, iar biodiversitatea este amenințată. Este necesar ca economiile să fie mai bine interconectate. Statisticile indică o dependență prea mare de comerțul cu vecinii apropiați.

Distanțele mari, atât interne, cât și față de restul Europei, reprezintă un obstacol pentru regiunea baltică: pentru a ajunge de la Varșovia la Tallinn, sunt necesare 36 de ore cu trenul. O altă preocupare este determinată de izolarea Lituaniei, Letoniei și Estoniei din punct de vedere al aprovizionării cu energie. În sfârșit, numărul în creștere de petroliere care circulă pe această rută maritimă determină un risc permanent de accidente.

De ce UE?
Marea Baltică este înconjurată de opt state membre ale UE și de Rusia. Există deja un număr considerabil de rapoarte și planuri de acțiune elaborate în trecut, dar efectele acestora au fost limitate.

Ameliorarea coordonării numeroaselor rganisme implicate este deosebit de necesară. Multe dintre provocările actuale se încadrează în domeniile de politică ale UE. Programele din cadrul fondurilor structurale UE în regiune oferă o bază pentru consolidarea cooperării.

Cu toate că propunerile sale se adresează statelor membre, Comisia recunoaște că multe dintre provocările existente pot fi rezolvate numai prin intermediul unei bune cooperări cu Rusia. Comisia recomandă încurajarea acestei cooperări prin intermediul unor inițiative deja existente, precum „ Dimensiunea nordică ”, politica comună pentru UE, Rusia, Norvegia și Islanda.

O strategie inedită
Strategia se prezintă sub forma unei comunicări și a unui plan de acțiune care cuprinde o listă de 80 de proiecte de referință, unele dintre care au fost deja lansate. Strategia are patru obiective fundamentale, care urmăresc ca această parte a Europei să devină:

* durabilă din punct de vedere al mediului (de exemplu, tratarea apelor reziduale);
* prosperă (de exemplu, promovarea inovării în întreprinderile mici și mijlocii);
* accesibilă și atractivă (de exemplu, îmbunătățirea legăturilor de transport);
*sigură și protejată (de exemplu, ameliorarea capacității de reacție în cazul accidentelor).

Este prima dată când UE elaborează o astfel de strategie globală la nivelul unei „macroregiuni”. Ea ar putea inspira abordări similare în zone cum ar fi bazinul mediteraneean sau bazinul Dunării. Strategia reprezintă un pas important către punerea în aplicare la nivel regional a politicii maritime integrate a UE.

Între 2007 și 2013, regiunea Mării Baltice va beneficia de un sprijin pentru investiții de peste 50 de miliarde EUR în cadrul politicii de coeziune și de alte finanțări UE, incluzând 27 de miliarde EUR destinate ameliorării accesibilității, aproape 10 miliarde EUR pentru mediu, 6,7 miliarde EUR pentru competitivitate și 697 de milioane EUR pentru securitate și prevenirea riscurilor.

Exemple de proiecte

* În toate statele membre se vor elimina fosfații din detergenți, pentru a reduce substanțele nutritive din mare.
* Va fi pus în aplicare un „plan de interconectare a pieței energiei din zona baltică”, pentru a conecta mai bine Letonia, Lituania și Estonia la rețelele europene.
* Până în 2013 va fi inaugurată axa „Rail Baltica”, cu o viteză preconizată de 120 de km pe oră, care va face legătura între Varșovia și Tallinn.
* Va fi creat un sistem comun de supraveghere maritimă.
* Va fi înființat un fond pentru inovare și cercetare, care va utiliza finanțări naționale și private pentru a adapta activitățile de cercetare în funcție de avantajele specifice regiunii.

Notă pentru editori
Statele membre au cerut Comisiei să pregătească o strategie UE pentru regiunea Mării Baltice în decembrie 2007.

Propunerea prezentată astăzi este rezultatul unei consultări publice on-line lansate de Comisie în noiembrie 2008 ( IP/08/1619 ) și a numeroase dezbateri publice care au avut loc în cele opt state membre implicate. Strategia este una dintre prioritățile principale ale președinției suedeze din a doua jumătate a anului 2009.
sursa: Parlamentul European

Consiliul European creează condițiile necesare pentru tarife de roaming mai mici de la 1 iulie

Mini ștrii celor 27 de state membre ale UE au adoptat astăzi noile reglementări privind serviciile de roaming, propuse de Comisia Europeană în septembrie anul trecut ( IP/08/1386 ) și aprobate de Parlamentul European în aprilie ( IP/09/620 ).


Noile reglementări europene în materie de roaming vor duce la noi reduceri ale facturilor, de până la 60% pentru serviciile de roaming începând cu 1 iulie, chiar înainte de vacanța de vară din acest an.

Noul regulament privind serviciile de roaming în UE garantează faptul că tarifele plătite de consumatori nu vor depăși 0,11 EUR (fără TVA) pentru trimiterea unui mesaj scris dintr-o altă țară situată în perimetrul UE.

De asemenea, consumatorii vor putea să navigheze pe internet, să descarce filme sau să trimită fotografii de vacanță utilizând telefonul mobil fără să aibă așa-numitul „șoc al facturii” la întoarcerea acasă, după ce au utilizat serviciile de roaming în această vară.

Conform noilor reglementări, operatorii de telefonie mobilă trebuie, de asemenea, să factureze la secundă apelurile în roaming după primele 30 de secunde, în locul facturării la minut, fapt care se estimează că va reduce facturile telefonice cu până la 24%.

În urma aprobării de către Consiliul de Miniștri al UE, noile reglementări europene în materie de roaming vor intra în vigoare de la 1 iulie în toate cele 27 de state membre ale UE.
sursa: Parlamentul European

Eficacitatea cheltuielilor efectuate in cadrul masurilor structurale

Nota informativă a Curţii de Conturi Europene referitoare la Raportul special nr. 3/2009 privind eficacitatea cheltuielilor efectuate în cadrul măsurilor structurale în domeniul tratării apelor reziduale pentru perioadele de programare 1994-1999 şi 2000-2006

Apele reziduale şi nămolurile de epurare provenite din aglomerările urbane pot afecta calitatea lacurilor, a râurilor, a apelor litorale, a solurilor şi a apelor subterane din Europa.

Ca urmare, UE a adoptat o serie de directive, cofinanţând, totodată, construirea de staţii de tratare a apelor urbane reziduale prin intermediul Fondului de coeziune şi al FEDR. Acest fapt a dus la creşterea semnificativă a ratei populaţiei urbane deservite de instalaţii de tratare a apelor reziduale.

Auditul realizat de Curte a avut în vedere staţii de tratare finanţate prin Fondul de coeziune şi FEDR în Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda pentru perioadele de programare 1994-1999 şi 2000-2006, ţărilor menţionate revenindu-le cea mai mare parte a cheltuielilor din acest domeniu.

Concluziile de audit prezentate în acest raport se bazează pe examinarea sistemelor de gestiune şi de control ale Comisiei şi pe evaluarea performanţei a 73 de staţii de tratare. În afară de aceasta, s-au analizat, de asemenea, problema eliminării nămolurilor de epurare rezultate în urma tratării apelor reziduale şi rolul Comisiei în domeniul apelor reziduale.
sursa: Parlamentul Europei